Eu si restul lumii

Acum cateva zile mi-am facut un coleg sa rada (nu spun care, pentru ca prietenii mei or sa rada si mai mult) pentru ca nu stiam unde sunt Muntii Caucaz. Shame on me… dar prin partea aia a lumii chiar n-am ajuns. Si atunci cand am aplicat pentru bursa in Spania, in primavara lui 2005, habar nu aveam unde e Spania pe harta! Ei, nici chiar asa, dar aproape, adica nu cred ca as fi putut localiza pe o harta doar cu conturul Europei, orasele Madrid si Barcelona.

Si totusi, acea calatorie pentru aproape 6 luni, pe taramul matadorilor si al castañetelor, nu a fost prima mea iesire din tara si nici ultima.

Prima oara cand am depasit granitele tarii am fost cu familia (as in mom&dad&bro’), intr-un sejur-circuit cu autocarul in Grecia, in vara lui 2003, adica intre anul I si anul II de facultate. A fost foarte interesant mai ales pentru ca a fost pentru prima oara cand am vorbit in engleza! Si spre surprinderea mea chiar ma descurcam… imi ieseau cuvintele fara sa-mi amintesc ca le-as fi invatat vreodata. Asta pana cand am descoperit ca pe plaja si in majoritatea restaurantelor erau peste 50% romani :P



Si mai interesant a fost cand am plecat singura, intr-o excursie organizata de Taizee, ca sa petrec Craciunul si Revelionul din 2003, in Hamburg. E mult de povestit despre asta, abia imi amintesc, dar o sa incerc sa dedic un articol intreg experientei mele in Germania, Austria si Olanda, pentru ca toate au facut parte din acelasi circuit.

Apoi bursa in Spania. As scrie 20 de articole despre, dar ar insemna sa republic ceea ce am scris anul trecut pe vremea asta pe blogul de atunci pe care l-am sters, deci mai bine nu.

Iar in primavara lui 2007, dupa ce capatasem ceva experienta de lucru si stransesem ceva banuti, mi-am organizat un circuit in Portugalia, pentru a revedea unul din portughezii de care m-am indragostit cat am stat in Spania. Esec.. pe jumatate. Adica acesta nu s-a sincronizat cu mine, deci nu l-am vazut, in schimb am petrecut cateva ore bune cu un alt coleg de bursa, portughez, si cu o parte din prietenii lui. Chiar incep sa-mi dea lacrimile cand imi amintesc de vremea din Porto si de surferi, si de pescarusi… si de aroma de bacalao si de vino do porto… si de cele doua minicasete video pe care le-am inregistrat cat am stat acolo si pe care n-am reusit nici pana acum sa le pun pe CD.

August 2007, din nou in Spania. M-au trimis de la agentia de turism sa insotesc un grup pentru 3 zile in Barcelona. Mi-au mancat nervii! Doamne cat de rai pot sa fie romanii in strainatate… suntem incredibil de intoleranti si necivilizati!

Iulie 2008. Circuit cu mama si cu tata, destinatie finala pestera Postojna din Slovenia. Belea mare! Desi l-am convins pe tata sa cumpere un GPS, pentru ca nu aveam de gand sa fiu om 3 in 1 = atlas turistic + traducator + ghid, tot a fost un circuit extenuant. O sa scriu un articol despre cum m-am dat jos din masina undeva la granita dintre Austria si Ungaria pentru ca pur si simplu nu mai suportam sa stau cu ei in masina. Am inceput sa alerg pe marginea strazii si le-am spus ca eu cu ei in masina nu ma mai urc Never Ever! Am gasit o troita cu fecioara Maria, m-am asezat in fata ei pe pietricele si nu m-am miscat de acolo pana nu m-au convins ca mai merita sa ma intorc in tara.

Decembrie 2008. Contract pe 6 luni si bagaje facute pe masura, pentru a lucra in Anglia. :P In cel mai rau caz ma alegeam cu petrecutul Craciunului si Revelionului acolo. Si acest cel mai rau caz a fost si cel care s-a materializat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu