Andrei M. CRĂCIUN - Blog

Școala omoară creativitatea?

Dedicație specială, pentru mai marii țării!



Ali a scris un nou articol, cu un subiect deja cunoscut. Îl puteți găsi
aici


Sunt încă fericit după ce jucătorii alb-violeți de la Poli Timișoara au transformat câinii dinamoviști în pisicuțe ... după 2 goluri ale lui: GIIIIGEL BUCUR!

Coregrafie:

Alegeri, dezbateri, consecințe și conspirații?

Imediat după celebra mare dezbatere, m-am sictirit! (am vrut să scriu imediat după ...) Numai dracu știe de ce nouă ni se pare mare dezbatere... (pentru Dumnezeu a fost 1 singură, între 3 oameni ... într-o țară normală cu o semi-democrație, ar fi fost o lună de campanie extrem de încărcată, cu dezbateri face2face și probleme concrete, între toți candidații. ... Nu vreau să dau exemplu America, pentru că din punctul meu de vedere, Obama nu este o revelație, ci o urmă de speranță marketizată la maxim de anumite grupuri, cu scopul întăririi moralului colectiv... dar poate ar fi fost nevoie de speranță! ai noștrii au mers pe ideea ... ce speranță! Bucurați-vă că aveți ce alege!)

Nu mă interesează culorile și în afară de hăulitorii de partid, cei câțiva care îmi mai citesc blogul (și care evident vor vedea o conspirație), cei care mă cunosc știu că apreciez competența, implicarea și chiar bunul simț, la orice om care vrea să schimbe / îmbunătățească ceva indiferent de stindardul afișat. Acest articol va fi unul de fustrări la adresa conducătorilor, deci pentru cei neinteresați, vă recomand să săriți direct la secțiunea concluzii.

1. Dezbaterile electorale: în orice țară normală cu o democrație semi-consolidată, pe lângă atacurile perverse la persoană ... (obișnuite în politica mondială și alimentate de greșeli anterioare ale participanților sau prin bunăvoința unor ascultători „speciali”) întotdeauna se vorbește de planuri și strategii în diverse domenii micuțe de interes precum sănătatea, educația ... etc. Chiar o serie de proiecte / programe concrete ... La noi am văzut o lună de nimic. Și puțină dezbatere ... de care nu vreau să discut.

2. Participare la alegeri: toată lumea se plânge că nu votează românii. Anul ăsta am avut cu 5000 de secții de vot mai multe ca și data trecută și participare cam la fel ... undeva cu 7% mai mult daca îmi amintesc eu bine. În seara asta am asistat la un atac de ipocrizie, incompetență și rea-credință, din partea unei președinte de secție de vot și a unui birou electoral județean / central format din ursuzi! În Timișoara, pe o rază de 10.000 de studenți și multe alte persoane, au existat 3 secții de vot. Full, coadă toată ziua la toate dintre ele! Alte 2 opțiuni pentru studenți erau Gara de Nord și Aeroportul, ambele aflate la o distanță mai mult decât considerabilă, la prima fiind groaznic de aglomerat toată ziua. Deși am solicitat și noi acolo, (oamenii care am venit la aprox ora 18:00 crezând că putem vota în cel mai important scrutin desfășurat odată la 5 ani și ne putem exercita un drept constituțional) și au solicitat și alții înainte, văzând că e coadă de la ora 9 tot timpul, nimeni nu a binevoit să prelungească nenorocitul ăla de program. Nici cei peste 150 de oameni care stăteau în fața căminului și cei din interior care vroiau să voteze, nici certurile în momentul în care președinta de secție a chemat poliția și i-a lăsat pe ei să dea explicații iar studenții de afară scandau și înjurau, tot nu au reușit să convingă lumea să îi lase să voteze. Și la fel ... la celelalte 2 secții.

Deci să recapitulăm: peste 400 de studenți, nu au putut vota. Asta numai la cele 3 secții de votare, la care coada a existat toată ziua ... Alți colegi din țară îmi zic aceleași lucruri.

3. Implicarea participativă: Țara asta, duce lipsă de oameni competenți care să facă diferența și să ia deciziile potrivite, atunci când trebuie, fără să ia în calcul mândria personală sau interesele unui singur grup specific. Puiu', unii colegi, m-au întrebat nu odată dece mă mai stresez. Dece nu plec undeva, poate chiar în afara țării să las dracu nervii de-o parte și să nu mă mai stresez. Să fac și altceva.

Astăzi, o amică mi-a lăsat un mesaj:
Eu una mă simt legată de mâini şi nu mai am niciun fel de speranţă. Mă simt frustrată pentru că vreau să îmi fac un viitor în ţara asta şi nu sunt lăsată, pentru că dorinţa mea şi a celor ca mine este total ignorată, pentru că sunt minţită în faţă cu o neruşinare crasă de înseşi autorităţile care ar trebui să-mi apere drepturile; pentru că sunt tânără şi statul ăsta împuţit nu dă doi bani pe mine iar când, cuprinsă de dezamăgiri şi de frustrare, părăsesc ţara, toţi se plâng. E ca şi cum m-ar îmbrăca, mi-ar face bagajele, m-ar conduce până la aeroport şi acolo m-ar întreba cu lacrimi în ochi de ce plec.
Este vorba de o fată care a lucrat într-o instituție publică și care a vrut să facă câte ceva. Și s-a ales cu o experiență de neuitat... Și nu e singura persoană care mi-a spus astfel de cuvinte.

Cum dracu ... și cine dracu mai are dreptul să se plângă acum? Stăm și ne lamentăm ca niște zevzeci, dar nu suntem suficient de hotărâți ca să facem ceva. Mă întreb până când? Cât timp vom sta în ignoranța noastră și vom aștepta să ia alții deciziile pe care ar trebui să le luăm noi. Cât vom mai accepta să ne construim tot felul de campanii de conștientizare și participare civică activă, iar alții să decidă că și-au exercitat destui dreptul acesta. De ce naiba nu avem oameni suficient de competenți care să-și asume niște decizii, care să rezolve o problemă?

Un om care a trecut prin multe, Petre Țuțea, după alegerile din 1990 zicea: "Am stat 13 ani în pușcăriile comuniste, pentru un popor de idioți."

Aș vrea să nu cred asta! Aș vrea să cred că noi suntem resursa principală și să nu-mi mai văd colegii și prietenii că nu știu cum să plece din țară în altă parte ...

Sunt sătul de:
România are ce merită. Nu pot decât să mă bucur că o părăsesc definitiv. Mi-e scârbă, scârbă, scârbă...
Nu pot să zic că nu îi înțeleg. Dar aș vrea să știu cum naiba să pot motiva astfel de oameni ... ce anume pot face ...

* CONCLUZII: trebuie să schimbăm ceva în țara asta! Trebuie să ne implicăm mai mult! Trebuie să lăsăm ignoranța la o parte! Cum să facem asta:?

Până la episodul viitor, vă urez clipe de neuitat!

din seria "uuuou, what does this button do"?




reclamă la guiness - de la Claudia


Ce fac unii, cuprinși de remuscări?

N-am mai prea avut inspirație și nu mi-am făcut timp de scris... dar am dat peste o chestie :)) care merită împărtășită! O șoferiță din state, beată și cu remușcări în cârcă ... continuarea în filmulețul următor: