Aproape liniște. Zbor. Gândesc. Visez!

Până când vom fi niște statui?

În ultimii 14 ani, cu câteva excepții (a se citi piedici), ANOSR a demonstrat de fiecare dată că poate veni cu alternative viabile, inițiative inedite, vizionare și în concordanță cu presupusele libertăți / responsabilități de care ar trebui să se bucure Spațiul European al Învățământului Superior. Deși există formal de 10 ani jumate, spiritul ANOSR s-a născut în 1995, atunci când studenții au resimțit că este nevoie de o voce națională, independentă și activă care să le reprezinte drepturile și interesele în raport cu instituțiile centrale.

Ce vrem noi?

să producem efecte reale! să fim independenți în continuare!, să fim ascultați în calitate de membri cu drepturi depline ai comunității academice (și faptul că studenții reprezintă peste 80% din comunitatea academică ar trebui să le confere automat acest drept).

Pe scurt, să punem mâna, cu pasiunea și realismul care ne caracterizează, la conturarea Învățământului Superior din România, conform tuturor viziunilor europene. Și toate statele care au aderat la SEIS, fie că sunt caracterizate de democrații consolidate sau proaspăt ieșite de sub comunism, recunosc acest rol central și activ pe care studenții îl au, sau în cazul nostru ar trebui să îl aibă.

1995 a fost un an de referință, în care studenții au fost pentru prima dată recunoscuți formal ca și membri ai comunității academice și nu ca pioni pe o tablă de șah.

2010, se pare că unii se chinuie să ne întoarcă în urmă cu 15 ani, și să-și bată joc de tot ce s-a realizat de-a lungul timpului.

1989, studenții au început o revoluție care a adus în România libertatea (cel puțin așa credeam)!

1990, 1992, 1995, 1997, 1999, 2003, 2006 și 2009 sunt momente de referință în care, colegi din toată țara au împărtășit spiritul și valorile promovate de ANOSR, au crezut în schimbare, s-au implicat și au realizat-o, prin negociere, prin proteste publice, prin GREVE....

„Academicienii” de renume mondial care au propus legea asta, demonstrează că nu dau 2 lei pe părerea studenților. Vor să distrugă tot ce s-a clădit de către oamenii care și-au dat ani din viață în vremea studenției, pentru a contura o viziune... Pentru ei suntem și trebuie să redevenim formal, o masa de manevra, o adunatură de pioni pe o tablă colorată de șah.

PÂNĂ CÂND!?

ANOSR cere DEMISIA ministrului educației! [click pentru motivare]

Să facem democrația noastră!

Deja mă enervez. De fapt, mă enervez de mult, dar acum începe să iasă la suprafață. Care e problema?

Ce înțelegi tu prin democrație? Nu o să vă zic ce înțeleg eu prin democrație, nu e cazul. Dar chiar aș vrea să înțeleg ce înseamnă democrația pentru politicienii care ne conduc.

Dacă tot nu suntem capabili să copiem o democrație existentă și funcțională, dece nu înființăm noi una? Dar nu una de neo-comunism ci una reală! De capete luminate nu ducem lipsă, există o groază de oameni extrem de inteligenți în România! Dar foarte puțini unde trebuie!

Să fim optimiști!

și să zâmbim puțin!

Statul român va elimina impozitul pe venit, în doua etape:

În prima etapă se va elimina venitul...

DIN GÂNDIREA CHINEZĂ

“Cel care, toată ziua e activ ca o albină, e puternic ca un taur, muncește precum un cal și seara se întoarce acasă rupt de oboseală precum un câine, ar trebui să consulte un veterinar! Este foarte probabil să fie un bou !”

ARCA LUI NOE

CIOCĂNITOAREA AR TREBUI SĂ PLECE!

Tot ce trebuie sǎ ştiu despre viaţǎ am învǎţat de la Arca lui Noe

Unu: Nu pierde barca.

Doi: Aminteşte-ţi cǎ toţi suntem în aceeaşi barcǎ.

Trei: Fǎ-ţi planuri în avans. Nu ploua când Noe şi-a construit Arca.

Patru: Fii pregǎtit. Când vei avea 600 de ani, e posibil ca cineva sǎ-ţi cearǎ sǎ faci ceva cu adevǎrat important.

Cinci: Nu asculta criticile; mergi înainte cu treaba care trebuie fǎcutǎ.

Sase: Construieşte-ţi viitorul pe premise înalte.

Sapte: De dragul siguranţei, cǎlǎtoreşte în pereche.

Opt: Viteza nu e totdeauna un avantaj. Şerpii erau pe Arcǎ împreunǎ cu gheparzii.

Nouǎ: Când eşti stresat, pluteşte pe apǎ o perioadǎ.

Zece: Aminteşte-ţi, Arca a fost construitǎ de amatori ; Titanicul de profesionişti.

Ajutați un omuleț să trăiască!

Dragii mei, cum v-am spus de nenumărate ori, este penibil ca o viață să depindă de niște nenorocite de hârtii bancare colorate. Avem un micuț, un omuleț de 5 luni care se luptă pentru o șansă normală. În cazul în care puteți, ajutați cu bani. Dacă nu vă permiteți, duceți mai departe mesajul și împreună vom găsi pe aceia dintre noi care pot să ajute.

Implicați-vă!

Sunt Radu, un bebelus de cinci luni, si imi doresc sa rad pentru ca asta fac bebelusii, nu? As zambi mereu, as umple lumea cu rasul meu, dar nu ma lasa o tumoare mare si rea, cu care m-am nascut... nici firele care-mi intra in nasuc, nici aparatele la care sunt conectat... Mami stie ca m-am nascut cu o tumoare masiva cranio-maxilo-faciala pe care, data fiind natura ei (prinde nervi si vase majore), marimea si amplasarea in cavitate bucala si inaintarea ei spre ochiul drept si spre creier, doctorii din Romania nu o pot opera. Tumoarea este asa de mare incat eu nu mai pot inchide gurita. Am nevoie urgent de o operatie in strainatate, pentru ca tumoarea creste mai repede decit mine, dar transportul special, investigatiile si operatia costa foarte mult. Inca de la nastere, [mai multe detalii]